Unde te duci tu, mielule?
Unde te duci tu, mielule?
La pășune, domnule.
La pășune, domnule.
Ce să faci tu, mielule?
Ce să faci tu, mielule?
Să pasc iarba, domnule.
Să pasc iarba, domnule.
Cine te mână, mielule?
Cine te mână, mielule?
Ciobănașul, domnule.
Ciobănașul, domnule.
Ce asculți tu, mielule?
Ce asculți tu, mielule?
Ce se-aude, mielule?
Ce se-aude, mielule?
Fluierașul, domnule.
Fluierașul, domnule.
Ce auzi tu, mielule?
Ce auzi tu, mielule?
Coasa-n iarba, domnule.
Coasa-n iarba, domnule.
Plângi de frică, mielule?
Plângi de frică, mielule?
Nu plâng, nu plâng, domnule.
Nu plâng, nu plâng, domnule.
Eu n-am lacrimi, domnule,
Am cornițe, domnule.
Am cornițe, domnule.
Nu plângi, nu plângi, mielule?
Nu plângi, nu plângi, mielule?
Nu plâng, nu plâng, domnule.
Nu plâng, nu plâng, domnule.
Plâng ciobanii, domnule,
Latră câinii, domnule.
Cine te taie, mielule?
Cine te taie, mielule?
Măcelarul, domnule.
Măcelarul, domnule.
Cine te mănâncă, mielule?
Cine te mănâncă, mielule?
Dumneavoastră, domnule.
Dumneavoastră, domnule.
Cine moare, mielule?
Cine moare, mielule?
Și noi, mieii, domnule,
Și voi, domnii, domnule,
Noi cu toții, domnule.
Noi cu toții, domnule.
Ce rămâne, mielule?
Ce rămâne, mielule?
Acest cântec, domnule.
Acest cântec, domnule.
Sensul versurilor
Cântecul prezintă dialogul dintre un miel și o entitate necunoscută, anticipând sacrificiul inevitabil al mielului. Versurile explorează tema morții și a acceptării destinului, subliniind ciclul vieții și rolul fiecăruia în acest ciclu.