Friedrich Holderlin – Cântecul Destinului
În lumină înaltă umblați / Pe un dulce tărâm, fericite voi, Genii! / Strălucite, zeiești … →
În lumină înaltă umblați / Pe un dulce tărâm, fericite voi, Genii! / Strălucite, zeiești … →
Când pe câmpii nouă încântare germinează, / Iar priveliștea din nou se-nfrumusețează, și / Pe … →
Nu-ți sunt cunoscuți mulți oameni vii? / Piciorul tău nu calcă pe adevăr, ca pe … →
Să ne despărțim am vrut? Ți s-a părut înțelept și bine? / Dac-am făcut-o, de … →
Într-un senin minunat înflorește / turnul bisericii cu acoperișul lui de metal. Înconjurat / de … →
Are oare omul dreptul, atunci când viața lui e plină de greutăți, / Să-și înalțe … →
Frumosul e-al copiilor în veci, / Poate că sunt a Domnului înfățișare, / Tăcerea e … →
Nu, devenirea spiritului nu-i ascunsă omului, / Ca viața e, așa cum și-o găsește fiecare, … →
Răutatea lui Adramelech s-a trezit, locuitor al iadului: / Infernul se scufundă mai adânc, Adramelech … →
Cum ziua-ncununează a oamenilor vieți, / Plină de lumina ce din înălțimi izvorăște, / Și … →