Trece vântul prin copacii goi
Și zvârle cu castane-n noi.
Dar în liniștea din umbra lui,
Nu-i răspunde glasul nimănui.
Doar o frunză-a mai foșnit, departe,
Ca o filă-ntoarsă dintr-o carte.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj autumnal melancolic, accentuând singurătatea și tăcerea naturii în declin. Imaginea frunzei care foșnește ca o filă dintr-o carte sugerează trecerea timpului și amintiri pierdute.