S-alungă clocotul de ape,
Și-n goana brațul unui val,
Ca un stăpân fără de milă,
Azvârle-o scândură la mal.
Biruitoare urlă marea
Și mi te lasă pe pământ,
Solie jalnică și mută
A așteptării ce s-a frânt.
Ce tainică apropiere
Și ce îndemn ascuns din cer
Mi te-a trimis să-mi spui povestea
Pierdutului corăbier?
Ori poate știe uraganul..
Și vrea să-i vadă la un loc
Pe bieții călători pe valuri
Bătuți de-același nenoroc?..
Sensul versurilor
Piesa descrie un naufragiu și soarta tragică a corăbierilor, aduși de valuri pe țărm. Vorbește despre apropierea tainică dintre supraviețuitori și despre mesajul mut al așteptării pierdute.