Octavian Goga – Colinda

Moș Crăciun, Moș Crăciun!La casa de om săracS-a gătat făina-n sacȘi n-avem să-ți dăm colac..Moș Crăciun!.Moș Crăciun, Moș Crăciun!Pe toate razoarele,Pe toate ogoareleNe-am trudit picioarele..Moș Crăciun!.Moș Crăciun, Moș Crăciun!Toate săptămânileNe-am ostenit mânileȘi-am adunat grânele..Moș Crăciun!.Moș Crăciun, Moș Crăciun!Slujim slujba satului,Țarina bogatului,Pajura-mpăratului..Moș Crăciun!.Moș Crăciun, Moș Crăciun!Pe toate cărărileÎți cântăm cântările,Ardem lumânările..Moș Crăciun!

Octavian Goga – În Mine Câteodată

În mine câteodată.În mine câteodată eu simt: se face noapte,Din netrăite vremuri vin neguri să mă prindă,Strigări necunoscute și cântece și șoapteLa casa mea colindă.În mine câteodată țărani cu zeghea surăȘi glume și ispite și tot ce știe satulS-amestecă de-a valma roind în bătăturăȘi vin să-și ție sfatul..În mine câteodată grea liniștea se lasă,Miroase-a izmă … Citește mai mult

Octavian Goga – Am Fost

Am fost logodnicul durerii,Cobzarul cu aceleași strune,Ce-și țese cântecu-nvieriiDin stihuri de îngropăciune….În noaptea mea înviforată,Drumeț îndrăgostit de soare,Am fost o harfă spânzuratăPe-o strașină de închisoare….Zidit din lacrimi și dezastreEu am vestit o lume nouă,Voi mi-ați dat vaietele voastre,Eu v-am dat inima mea vouă.În zile lungi de pribegie,Biet rob lovit de biciul urii,Eu am purtat de-o … Citește mai mult

Octavian Goga – Lupul

Lupul.Te-am auzit cum hăuleai departe,Înfiorând pădurea-nzăpezită,Bătrâne lup, cu gura istovită,Etern pribeag al câmpurilor moarte,Te-am auzit cum hăuleai departe.Te-am auzit, şi-n ceasurile greleCe mă gonesc cu vifore turbate,Am priceput chemarea ta de frate,Şi-am priceput că-n noaptea fără steleTu eşti tovarăş visurilor mele..Tu, numai tu, neîmblânzită fiară,Ce-ţi strigi pustiei patima flămândă,Şi-n prigonirea câinilor la pândă,Îţi plimbi prin … Citește mai mult

Octavian Goga – Solus Ero

Solus ero.Tu, preacurată rază, ce-ai coborât din steleSă luminezi în noaptea singurătăţii mele,Ascultă-mi rugăciunea, ce-o gem cu buza arsă:Din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.Păcătuieşte raza curată, viorie,Când se opreşte-n drumu-i pe-o straşină pustie,Învestmântând cu picuri din sfânta ei văpaieO scorbură, ce poartă un cuib de cucuvaie.Vezi, zboar-atâţia fluturi în necuprinsul firii,Şi strălucesc pe … Citește mai mult

Octavian Goga – Dăscălița

Dăscălița.Când, tremurându-și jalea și sfiala,Un cânt pribeag îmbrățișează firea,Și-un trandafir crescut în umbră moare,Și soare nu-i să-i plângă risipirea,Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare,A vremii noastre dreaptă muceniță,Copil blajin, cuminte prea devreme,Sfielnică, bălaie dăscălița.Ca strălucirea ochilor tăi limpezi,Poveste nu-i mai jalnic povestită,Tu ești din leagăn soră cu sfiala,Pe buza ta n-a tremurat ispită.Cununa … Citește mai mult

Octavian Goga – Amurg

Din mesteacănul de-afarăFoi îngălbenite curg,Când cernindu-şi pânza rarăCade vânătul amurg.Frate bun mi-a fost copaculCu podoaba lui de ieri,El mi-a adumbrit, săracul,Un noroc de două veri.Zgribulind din trup se-ndoaiePeste geamul meu deschis— S-a mai dezlipit o foaie,Mi s-a mai fărâmat un vis..Unde eşti tu, să ne plouăPlânsul frunzelor ce morŞi cu braţele-amândouăSă oprim căderea lor?..Mâna ta … Citește mai mult

Octavian Goga – O Clipă

O clipă.Abia ne-am revăzut o clipăȘi iar ne-a despărțit talazulPândea din umbră nenoroculCând tu-mi încolăceai grumazul.Dar revederea noastră mutăA fost de-ajuns ca să-nfiripeUn înțeles de-o viață-ntreagăÎn fâlfâirea unei clipe.Mi s-a părut că-n largul mării,În noaptea neagră și afundă,Văd la lumina unui fulgerO luntre care se cufundă.

Octavian Goga – Cântecele Mele

Cântecele mele.Eu vă chem din visuri,Vă cobor din stele,Vă alint în taină,Cântecele mele –Ca-ntr-un cuib, v-adorm în suflet, cântecele mele!. Ciripiţi acolo,Păsăruici golaşe,Ciripiţi şi creşteţiCa un prunc în faşe –Plângeţi şi zâmbiţi la sânu-mi, ca un prunc în faşe. Pe deasupra voastrăÎmpletesc cununăRazele de soare,Razele de lună –Câte nu vă spun, şirete, razele de lună?. … Citește mai mult

Octavian Goga – Zadarnic

Zadarnic plânge vântul şi nucii plâng, bătrânii,Frăgarul din ogradă, şi cumpăna fântânii.Şi plânge mama biata.. şi cum ar vrea s-o-nşelePovestitorii jalnici ai pribegirii mele.La mine vii cu cartea, cu gând să-mi dai canoane,Şi vrei să mă cumineci, părinte Solomoane,Cucernic faci agheasmă, şi mâna ta, părinte,Stropeşte casa tatii, ca bine-s-o-cuvinte.Dar în zadar mă-nvălui încet cu patrafirulŞi … Citește mai mult