Un gând răzleț îmi spune mie
Că-n umbră mai aștept un val,
O mare volbură târzie
Cu chiote de vijelie
Să-și ducă clocotu-n Ardeal.
Atunci, în ziua dezlegării,
Pământul nostru abătut
Îl veți găsi în largul zării
Și-n toate unghiurile țării
Atât de gol și-atât de mut.
Dar morții s-or porni să vie
Și-n vesel, zâmbitor convoi
Vă vor iubi cu frenezie
C-ați împlinit o datorie,
Nu pentru ei, ci pentru voi.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre o așteptare a unui moment de dezlegare, posibil după un sacrificiu. Morții vor aprecia efortul depus, nu pentru ei, ci pentru cei care au împlinit datoria.
