Pe marginea tavanului stau cercevelele.
Pe marginea cercevelelor, stau perdelele.
Și-așa se-mpiedică priveliștea de sus în jos,
Până la covorul cu miros.
Sângeratul gât e un butuc
Pentru glezne frânte. Unde duc,
Fată goală, patimile noastre,
Nesfârșit de primitive, caste?
Mult târziu, la ceasul douăzeci,
Orologiul are-un cuc ucis.
Și-a căscat fereastra nările ei reci
Ca să intre Marele Plictis.
Sensul versurilor
Piesa descrie un sentiment de stagnare și decădere, folosind imagini puternice și simbolice. Personajele și obiectele par prinse într-o existență monotonă și lipsită de sens, dominată de plictis și alienare.