Numai cel care-n furtună
Singur drum să-și taie știe,
Lauri merită să-și pună.
Arta nu-i tovărășie!.
Gloria pe care-o-ngrașă
Lingușire și gunoaie,
Moare peste noapte-n fașă.
N-o sili în alte straie!.
Harul ei te-ncântă doară
Dacă, printre spini și creste,
După muncă grea, amară,
Ea-nflorește fără veste!
Sensul versurilor
Piesa subliniază că adevărata artă și realizările valoroase necesită efort, sacrificiu și perseverență în fața adversității. Gloria obținută prin lingușire este efemeră, în timp ce harul autentic înflorește doar după o muncă grea.