Scriere este totul.
Pestele e literă
în alfabetul mării.
O frază sunt păsările-n zbor.
Totul e scriere.
Totul este de citit.
Piatra poate fi citită, –
iar norii ne spun o poveste.
Triste, muncite alfabete,
înșiruind istorii vaste.
Chiar mâna mea ascunde-n sine
uitata scriere a unui imn.
Stau singur și în gânduri, Doamne,
iar gândurile litere îmi sunt.
Încerc să recompun o frază
dar timpul meu preschimbă scrisul.
O, de-aș putea să te citesc,
O, de-aș putea să deslusesc
aceste stranii alfabete..
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea că totul în jurul nostru poate fi interpretat ca o formă de scriere, de la natură la propriile noastre gânduri. Vorbitorul își exprimă dorința de a înțelege sensurile ascunse dincolo de aparențe.