Aud un clopot în Ardeal, departe,
Cum liniștea în două se desparte.
Bate prelung și dangătul îi sună
Ca și cum cineva ar bate-n lună.
Eu îl ascult sunând ca pe-o uimire
Din milenara lui neadormire.
Prin aerul de zvon electrizat
Pare că-i un suspin îndepărtat.
E ca suspinul dușilor țărani
Care-l tot trag de două mii de ani!
Nu pot să dorm și-ascult tăcut și pal
Cum bate lung un clopot în Ardeal.
Sensul versurilor
Piesa descrie sunetul unui clopot în Ardeal, evocând un sentiment de melancolie și legătură cu trecutul. Sunetul clopotului este perceput ca un suspin al țăranilor și o amintire a istoriei milenare a locului.