Aceluiași Horia Nițulescu,
în amintirea multor stacane de versuri
băute împreună.
E zoburi sticla pe sub mese.
Bețivilor ce să le pese
De-a mai rămas pe fundul ei
Din visul mare un crâmpei.
Ăst vin pierdut pe dușumea
La masa morților aș vrea
Să-l închinăm cu dumneata
Bacovia.
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus poetului Horia Nițulescu și, implicit, lui Bacovia, evocând atmosfera boemă a serilor bahice și melancolia asociată cu trecerea timpului și pierderea idealurilor. Vinul vărsat devine un simbol al efemerității și al amintirilor împărtășite.