LA UN NOU NĂSCUT
(Arab).
Plângând tu ai venit pe-acest pământ;
Amic, ce te-așteptau, te-au salutat zâmbind;
Dar să trăiești astfel, încât când te vei stinge
Să părăsești zâmbind amicii, ce te-or plânge.
IMITATORII
(Pfeffel).
Și prefăcut în lebădă la Leda Zeus pornește;
Ar vrea să fac-asemenea un tânăr, ce iubește.
Amicul nostru cel posac.
Se duce ca gânsac.
AUTOR ȘI EDITOR
(Pfeffel).
E.
De ce așa de trist, obscur?
A.
Ah! un nemernic mi-a furat
Poemul meu neimprimat!
E. Sărmanul fur!.
LEOAICA ȘI SCROAFA
(Pfeffel).
Ca mine-n toată lumea nu-i
O mamă, care s-aibă-atâți copii.
Scroafa se lăuda unei leoaice.
Ai mulți răspunse asta unul eu,
Dar este leu.
©Mihail Eminovici (Eminescu)
Sensul versurilor
Colecția de epigrame abordează teme diverse, de la condiția umană și inevitabilitatea morții, la imitație și valoarea creației originale, culminând cu o perspectivă ironică asupra maternității și importanței calității față de cantitate. Fiecare epigramă oferă o scurtă, dar profundă observație asupra vieții și a naturii umane.