Palanchinul a venit să mă ducă la casa
bărbatului meu și mi-a trecut
prin inimă un fior.
Dar purtătorii m-au adus într-un codru singuratic
unde n-am pe nimeni dintre ai mei.
O, purtătorilor, vă implor, căzându-vă la
picioare, mai așteptați o clipă: lăsați-mă să mă
înapoiez la neamuri și prieteni
spre a-mi lua rămas bun de la dânșii.
Kabir slujitorul cântă: „O, Sadhu!
Termină odată de vândut și de cumpărat,
sfârșește odată cu binele și răul tău:
căci nu există piețe și prăvălii acolo unde te duci.”
Sensul versurilor
Piesa descrie o călătorie simbolică spre moarte, unde protagonistul își ia rămas bun de la viață. Versurile îndeamnă la renunțarea la aspectele materiale și la dualitatea bine-rău, sugerând că dincolo de viață nu există astfel de concepte.