Frate, frate, de ce vrei să vorbesc?
Discutați și discutați și lucrurile reale se pierd.
Vorbește și vorbește și lucrurile ies din mână.
De ce să nu mai vorbiți și să gândiți?
Dacă întâlnești pe cineva bun, ascultă puțin, vorbește;
Dacă întâlnești pe cineva rău, strânge-te ca un pumn.
Vorbind cu un om înțelept este o mare răsplată.
Vorbind cu un nebun? O risipă.
Kabir spune: O oală face zgomot dacă este pe jumătate plină,
Dar umple-o până la margine – fără sunet va fi.
(Din vol.”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Sensul versurilor
Piesa subliniază importanța gândirii și ascultării în locul vorbirii neîncetate. Evidențiază valoarea discuțiilor cu oameni înțelepți și inutilitatea dialogului cu cei nechibzuiți, sugerând că tăcerea și contemplarea pot aduce o înțelegere mai profundă.