Jorge Luis Borges – La Efigia Unui Căpitan Din Armatele Lui Cromwell

Cumplitul Marte nu l-a biruit.
Acest viteaz de psalmi se-nvrednicește.
Din alte zări (și veac) ne urmărește
Cu ochi ce pe vrăjmași i-a-ncremenit.
Mânerul spadei mâna-l încleștează.
Se poartă luptele pe verzi câmpii.
În ceața Angliei vei găsi
Și calul, faima, brațul ce cutează.
Ți-e râvna amăgire, căpitane,
Fiindcă toți suntem datori c-o moarte.
Armura și-ndrăzneala ta sunt vane.
E încheiată cruda noastră soarte.
Oțelul rănii tale-a ruginit
De mult. Precum noi toți ești osândit.

Sensul versurilor

Piesa reflectă asupra vanității gloriei militare și a inevitabilității morții, chiar și pentru cei mai viteji eroi. Statuia unui căpitan din armatele lui Cromwell servește ca un memento al trecerii timpului și al destinului comun al tuturor oamenilor.

Lasă un comentariu