Rătăcitor pe plaje-nșelătoare,
când un spăimos balaur, când un zeu,
nu știe ce-i memoria Proteu,
n-a auzit de clipa trecătoare.
Alt chin a cunoscut poznaș Proteu,
nu mai puțin cumplit decât uitarea:
el vede viitorul și-nfruntarea
cum se sfârșește-ntre troian și-aheu.
De-i încolțit, ia chip neașteptat
de rug ori uragan dezlănțuit.
În tigru se preschimbă aurit,
în val ce peste val s-a revărsat.
Tu ești făcut la fel, din schimbătoare
înfățișări. Pesemne, cică, oare..
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de identitate fluidă și schimbătoare, inspirată de figura mitologică a lui Proteu. Sugerează că, asemenea zeului, suntem supuși transformărilor și că viitorul este incert, plin de confruntări.