Fereastră-n noaptea neagră
ploaia se tot prelinge de-a lungul
geamului încețoșat.
O frunză albită
atârnă afară
pe-o creangă moartă.
Moartă e luna
vântu-n copaci
pe moarte.
În valea asta
în refugiul ăsta.
Sensul versurilor
Piesa descrie un sentiment profund de melancolie și singurătate, folosind imagini ale naturii aflate în declin. Totul pare să se afle într-o stare de moarte sau de așteptare a morții, reflectând o stare interioară similară.