Se știe că tu ești cea mai frumoasă,
Că ești a florilor împărăteasă
Și martoră nedezmințită, care
Oprește orice fel de turburare;
Deci nu ești umbră. Te-a făcut Natura
Unind credința însăși cu făptura.
Dar curiozitatea și acum
Tot caută legea lui de ce și cum.
Sensul versurilor
Piesa celebrează frumusețea absolută a unei persoane, comparând-o cu natura și divinitatea. Se subliniază rolul acestei frumuseți ca o forță stabilizatoare și inspiratoare, în ciuda curiozității umane persistente.