Recunoscută ești drept cea mai fină
A-mpărăției florilor regină;
Grea mărturie, de necontrazis,
Ce-alungă orice harță, splendid vis!
Așa ești tu, nu doar o apariță,
Se-mbină-n tine zâmbet și credință;
Însă știința ne-ncetat se zbate-oricum
Să afle legea lui De ce și Cum.
Sensul versurilor
Piesa celebrează frumusețea și grandoarea unei entități feminine, comparată cu regina florilor. Versurile subliniază că frumusețea ei este autentică și inspiră credință, în timp ce știința încearcă să deslușească misterele din spatele acestei perfecțiuni.