Iulian Boldea – Panteism

Panteism.
Tânărul zeu calcă în picioare roua fragedă a ierbii,
mirarea de pe fața lui eternă ca o rază a unui soare viitor,
umbletul lui mlădios ce se rostogolește alene în undele timpului
și vocea lui care pipăie depărtările lumii iluminând visele poeților.
zâmbetul lui leneș se răsfrânge
în firul de iarbă, în grăuntele de nisip, în valul seducător și domol,
îmblânzind puterile firii.
nemurirea lui adastă acolo
în friza neterminată,
în capitelul cu curbe de marmoră grațios încolăcite,
ca o rană vie, ca un drum neumblat,
ca o veșnicie
etrăită.

Sensul versurilor

Piesa descrie o viziune panteistă asupra lumii, unde divinitatea este prezentă în fiecare element al naturii. Tânărul zeu personifică această prezență eternă și influența sa asupra lumii și a artei.

Lasă un comentariu