Mâinile tale sunt albe și cinstite
și ochii tăi sunt de la Dumnezeu,
cum și-i închipuiră călugării, albaștri.
Semeni cu floarea-soarelui când e ostenită.
Dacă vrei vom merge lung pe chei
de-a lungul apelor supuse sorții lor,
vei ști atunci că tu ești cea chemată
și ai să-mi fii ca steaua preacurată
când toate rănile mă dor.
Sensul versurilor
Piesa descrie o întâlnire romantică, plină de admirație și speranță. Naratorul își exprimă sentimentele profunde față de persoana iubită, comparând-o cu elemente pure și divine.