Infinit! și veșnicie!
timp și spațiu în prostie!
veșnicie, infinit,
timp pierdut, loc irosit!
și eu aicea-ngrămădit
pe-o gămălie cu chirie..
și luna asta n-am plătit.
în buzunar n-am para chioară
și în curând, din infinit
mă tem c-o să mă dea afară.
Sensul versurilor
The song reflects on the vastness of time and space contrasted with the speaker's mundane and impoverished existence. It highlights the feeling of being insignificant and trapped in a cycle of financial struggle, fearing eviction from even the smallest space.