De-aş fi bazilisc de-nalt obelisc,
Sub pânza-ţi de iurtă, ţi-aş da moartea scurtă,
Laseru-asterisc, hublou roşu-n plisc,
De-avion, ce-n burtă-i cu-o gintă mancurtă,
De-aş fi vasilisc de-nalt obelisc..!
De-s lunar modul, prin galactic scul,
Poţi să-mi fii tu farul, scânteia, amnarul :
Lacteicul Sul, ia-mi-l, tu, şi du-l..!
C-ai tu chip ca varul, poţi să-mi fii stegarul,
De-un lunar modul, prin galactic scul..!
27 martie 1976 / 25 noiembrie 2013.
Sensul versurilor
Piesa este o invocație mistică, folosind imagini puternice din mitologie și spațiu pentru a exprima o dorință de transformare sau de transcendere. Eul liric se imaginează ca elemente fantastice și cosmice, căutând un far sau un ghid într-o călătorie galactică.