Ion Caraion – Posomorârea Drumurilor

Intercalate seri de pură nepăsare,
Aplecat spre mine ca lumina lunii,
Nevăzuți – în preajmă îmi zburau colunii
nopții de sub mare.

De după câte un bot de deal strâmb,
răsăreau satele.
Oamenii și bucatele
s-au întors de pe câmp.

Sensul versurilor

Piesa evocă un sentiment de melancolie și nostalgie, pictând imagini ale naturii și ale satului românesc. Versurile sugerează o contemplare a trecutului și o acceptare a efemerității.

Lasă un comentariu