La fiecare bătaie a ceasului, cade o frunză galbenă.
Aveai o pălărie de paie cu flori liliachii.
Acum într-însa ouă găinile
și un melc suie pe piciorul scaunului.
Zăpada va fi rece, rece, rece
ca gulerul înalt al tatei,
care de ani de zile, zace-ntr-un cufăr.
Pomii au și început să capete un iz de naftalină.
Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii
Sensul versurilor
Piesa evocă melancolia trecerii timpului și apropierea iernii, folosind imagini poetice ale naturii și amintiri personale. Tonul este nostalgic, reflectând asupra pierderii și a schimbărilor inevitabile.