Oprește timpu, secunda, minutu să vezi că tot ce se-ntâmplă e legat tot de noi
Da-i frâu liber imaginației, privește realitatea și-apoi stai să vezi ce-o să-ți iasă din foi
Iau chipu lui Zeus, mă comport ca Poseydon da văd același mister rece pierdut în ploi
Dar ceva ne lipsește, ceva ce nu ni s-a spus nicicând, niciodată și niciunuia dintre noi
Nu știu care-i secretu, da sunt gata să aflu, în câte părți e lumea-mpărțită sau la câți se împarte
Eu merg către clape, mă lupt cu driade, mă-ntreb ce-i după viață, nu după moarte
Sunt altfel, vorbesc cu nopți nedormite, tornade și multe-alte lucruri cretine
Și spun tunetelor și fulgerelor tot ce mă doare atunci când nu îmi e bine
Și tot ce mă doare, le arde, pe toate, ajung tulburate de mare, în sunetu mării
Mi-am anihilat muza, și-am sinucis-o pe-o cruce arsă de plumb în vraja chemării
Mă joc cu păpușile voodoo, ale vrăjitoarelor voodoo, habar n-am și nu știu nimic de ritualuri
Dar dac-apar la un ritual de-al lor promit că vor trece prin cele mai rele și horror scenarii
Mănânc canibalii, diavolu încă-mi caută sufletu rece, pierdut undeva prin necunoscut
Îl ajut să-l găsească și-ajunge rătăcit posedat și pierdut în neant fără suflet și trup
Eu nu port vreun scut, vino și rupe pumnalu de sângele meu, ți-l donez
Da n-abandona ca o p***, nu-mi pasa cât tre să distrug din mine ca să te aranjez
Eu nu deranjez, decât deranjuri și chestii ce trebuie să le pun ordonat în sertar
Și-acolo crede-mă, încape oricine, dacă nu-n întregime la kilogram
Yo nu bag un gram, da’ despre imaginație, nu comenta și reduce volumu
C-au fost alții ca tine și-acum fac parte din ea, s-au ridicat la cer, odată cu fumu
Bag freestyle în vene să inchei comod la fel ca și Dragonu Comodo
Am fost pe tărâmu lu Traygon și-am venit în lume ca să aduc iadu de-acolo
Și i-aduc de-acolo chit că nu mă suportă, da crede-mă că sunt foarte infometați
Le e foame de suflete negre și marea coinicidenta e că voi aveți și ce să le dați
Eternu și viața, misteru, speranța, tot geru și gheața, e ceața și ploi
Plăcerea și greața, infernu și șansa, și toată verdeața de sus, înnapoi
Iau toată distanța, halucinația, începe și trece de la mine spre voi
Închide ochii, mâine dimineața, ne-ntâlnim înc-odată în lumea de-apoi
Sensul versurilor
Piesa explorează teme ezoterice și metafizice, reflectând asupra misterelor vieții și morții. Artistul își exprimă stările interioare și căutarea unui sens mai profund, într-o lume plină de incertitudini.