Dă-mi viață ca s-am moarte.
Îmi ceri atât cât n-am
Dă-mi timp să-ți dau ce-mi ceri
Ai timp, până diseară
Și unde vei găsi?
Aici sau dincolo
Și voi putea trăi?
Aici sau acolo.
Ce-ți e cel mai drag?
Cu adevărat nu știu
Ce trebuie să fac?
Să mori ca să fii viu
Dar viața cu ce rost?
Dacă doar vii și pleci
Are un singur rost
Dar tu nu-l înțelegi
Dar dac-am apărut
Nu vom pleca tot noi?
Unde ai văzut tu destinate
Care să ducă-napoi?
Atunci ce facem aici, încotro ne îndreptăm?
Ai răbdare și-ai să vezi, noi nu mai putem să stăm
Bine, dar eu tot nu am înțeles ce-am de făcut
Dă-mi viață ca s-am moarte, nu ți-am cerut mai mult
Dă-mi moarte ca s-am viață
Dar cu ce drept îmi ceri?
Mori singur fără mine
Mai ai doar două seri
Sensul versurilor
Piesa explorează dilema existențială a vieții și a morții, căutând un sens într-o lume incertă. Dialogul dintre două entități dezvăluie o luptă pentru înțelegere și acceptare a inevitabilului.