Iar buzele tale sunt, mama,
O rană tăcută mereu,
Mereu presărată cu țărână
Mormântului tatălui meu.
O, buzele ce sărutară
Al tatei mormânt
Mai mult ca pre dânsul,
Pre tata, -n
Puținii lui ani pre pământ.
Acuma când nu te poți, mama,
De sarea din șale pleca,
Cine ridică mormântul
Spre gura uscată a ta?!
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea unei mame care și-a pierdut soțul. Versurile explorează legătura dintre mamă și mormântul tatălui, subliniind suferința și neputința ei în fața pierderii.