Revăd gura ta lentă
(O întâmpină marea, din nopți)
Și iapa șalelor
Cazându-ți în agonie
În brațele mele care cântau
Și un somn te readuce
Culorii și unei noi morți.
Și cruda solitudine
Pe care fiecare o descoperă în sine
dacă iubește.
Acum mormânt infinit,
Pentru vecie mă separă de tine.
Iubito, depărtată ca-ntr-o oglindă
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și solitudinea resimțite după pierderea unei iubiri. Vorbitorul contemplă amintirea persoanei iubite, acum pierdută pentru totdeauna, și realizează adâncimea singurătății pe care o aduce iubirea.