Ca o presimțire
a toamnei, văzui
o vulpe subțire
cu coadă de fum.
Prin reci luminișuri
azi pasul mi-ndemn
cum prin trestiișuri,
o luntre de lemn.
Cu umerii teferi,
făptura mi-o-nalț
și-s cuib de luceferi,
cu ciocuri de smalț.
Nu scade în volburi
al clipei senin,
de-mi gâlgâie-n scorburi
o stea mai puțin.
Dar voi regăsi-o?
Minune-i, să fii,
când trece ziua,
mai tânăr c-o zi.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare melancolică, asemănătoare cu presimțirea toamnei, și o căutare interioară. Vorbește despre regăsirea de sine și despre minunea de a te simți mai tânăr cu fiecare zi care trece, în ciuda pierderilor.