Un timp să ne retragem iar din flori
să mirosim pe rând și noi a moarte
a hainele de care uneori
alt trup lăuntric ne desparte.
Să fim o clipă luminați de prunci
de oasele lor albe plutitoare
să ne supunem blândelor porunci
să fim o oră dezlegați de soare.
Atunci abia suiți pe prundul orb
pești licărind sub valurile vane
ne vom vedea-n halucinantul sorb
greșelile împinse sub ocheane.
Astfel cu aripi șiroind prin vini
răbda-vom cazna zborului ce doare
ca să ne-ntoarcem puri și anonimi
în ghimpii otrăviți plutind prin floare
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de purificare prin confruntarea cu moartea și regretele. Sugerează o călătorie interioară dureroasă, dar necesară pentru a atinge o stare de puritate și anonimat.