Minune fără nume
Și ardere domoală,
Ucigătoare miere
Și mult râvnit popas,
Zăpada resemnării
Prin părul tău de smoală
Mai lasă câte-o urmă
Când mai greșesc un pas.
Dar fiecare cântec
Prin grija ta rămâne
La fel de nalt și tânăr
Sub caldele ninsori
Și se opresc din strigăt
Pendulele bătrâne
Când ochii tăi cât cerul
Mă vindecă de nori.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste profundă și vindecătoare. Persoana iubită este văzută ca un refugiu și o sursă de alinare în fața greutăților vieții, aducând lumină și speranță.