Amurg de toamnă pustiu, de humă,
Pe câmp sinistre șoapte trec pe vânt –
Departe plopii s-apleacă la pământ
În larg balans lenevos, de gumă.
Pustiu adânc.. și-ncepe a înnopta,
Și-aud gemând amorul meu defunct,
Ascult atent privind un singur punct
Și gem, și plâng, și râd în hî, în ha..
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj autumnal dezolant, plin de melancolie și singurătate. Naratorul este copleșit de sentimente de pierdere și de un gol interior, reflectând asupra unui amor trecut și simțind apropierea morții.