Cum mușcam fructele
Îmi topeam dinții în alb spirt.
Un frig liniștit mă trecea.
Parcă din viață m-am oprit.
Mișcările pe care le făcusem
mai pâlpâiau ușor deasupra mea
ca săbiile pe care luptătorul
în trupul său le azvârlea.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de alienare și detașare de viață, folosind imagini puternice și simbolice. Naratorul pare să reflecte asupra trecutului și asupra impactului acțiunilor sale, simțindu-se oprit și deconectat de prezent.