Să mergem pe pajiște-n sus,
să căutăm oul himerei,
unde stă să-ncolțească brândușa
și sămânța dă colț cântător.
Ah, dințișorul, caninul,
acum trebuie el să răsară,
cu imnul odată, odată cu oda.
Să căutăm în petele soarelui, umbrei,
cântecelul moțat,
fildeșii cântecului;
acum puiește negația,
cu elanu-n crescendo
la faima lumii!
Sensul versurilor
Piesa descrie o căutare simbolică în natură, posibil o căutare a potențialului ascuns sau a unei transformări. Oul himerei reprezintă un simbol al ceva unic și prețios, iar căutarea lui sugerează o dorință de creștere și evoluție.