Firdousi – XV9 Goștasb Isprava Lui Rostam și-a Lui Șeghad Preadoslovie

E sfârșită și povestea lui Esfandiar; a fost
scoasă din ce povestiră oameni vrednici de crezut.
Vreau să zugrăvesc în stihuri și sfârșitul lui Rostam
după-un hronic care spune despre neamu-i de viteji.
Fost-a un bătrân pe nume Azadeh Serv, ce ședea
în cetatea Merv, și-anume la Ahmed fiul lui Sahl;
el avea prețiosul hronic unde-n file se-odihneau
chipuri și icoane sfinte de-ale celor pahlivani.
Fost-a om cu-nțelepciune și cu darul de-a grăi,
și cu limba dedulcită la vechi datini din străbuni;
el făcea să-i urce spița pân’ la Sam și Nariman,
și știa atâtea lucruri despre lupte și Rostam.
Vreau să povestesc în stihuri despre el, din tot ce știu
să urzesc o țesătură. Dacă-atîta timp rămîn
în lăcașul ăsta care-i trecător, dacă mi-or fi
călăuze și simțirea și-nțelegerea, atunci
voi sfârși această carte din vechimi, cu povestiri
ce vor face să dureze amintirea-mi pre pământ.
Și picioarele și-auzul nu mă mai slujesc de mult,
anii grei și sărăcia risipiră vlaga mea;
astfel soarta rea, dușmanca, m-a înlănțuit, și-acum
gem împovărat de vârstă și necazuri; dar mă rog
zi și noapte, să pogoare binecuvîntări cerești
pe acest stăpân al lumii, de dreptate-mpărțitor,
și cu mine se mai roagă țara, în afară de
cei ce-s păcătoși și mîrșavi; șah de cind s-a-nscăunat
sub coroană keiandă, si-ale răzbunării porți
le-a închis și-a pus în lanțuri mâna răului, făcând
să le intre frica-n vine celor puși pe silnicii,
chiar adăpostiți de cinuri prea înalte; e în schimb
bun cu cei cu judecată ce măsura n-o întrec.
Lui îi voi nălța în lume-un monument de neuitat
cât vor fi în lume oameni: acest hronic, Șah-Name,.
Notă informativă :
Urmează elogiile adresate șahului Mahmud (predoslovia
fiind interesantă prin datele biografice ale autorului).
cartea șahilor și-a celor mari, vitejii cavaleri
ce-au trăit odinioară; cartea-adună între foi lupte,
praznice și sfaturi, vorbe-alese și isprăvi
din vechime, -nțelepciune și credință, și învăț
despre cumpătări, prevederi, carte ce-ar putea sluji
călăuză-n altă lume. Multe îi vor fi pe plac
șahului și multe astăzi îi vor fi și de folos;
mai presus, o mărturie a șăhiei lui va fi
și-astă cronică sluji-i-va, soață vrednică fiind
la povestea vieții sale. Trag nădejde că-mi va da
drept răsplată pungi de aur, căci vreau după moartea mea
să vă las o amintire despre marile comori
ale șahului ce-și poartă fruntea peste șahi, mai sus.
Acum vin iar la cuvântul lui Serv care strălucea-n
casa lui Sahl care-i fiul lui Mahan, în târgul Merv.
Notă informativă:
să vă las o amintire – Aluzie la intenția rapsodului de a construi
un dig de piatră pentru a stăvili inundaţide râului
din cetatea natală Tus.
Cronica Șahilor

Sensul versurilor

Un rapsod bătrân își propune să scrie o cronică despre Rostam și alți eroi, dedicând-o șahului Mahmud. El speră ca această operă să-i aducă recunoaștere și să-i asigure un loc în istorie, lăsând o amintire durabilă posterității.

Lasă un comentariu