Erau trei.
(Ziua veni cu topoarele ei)
Doi erau.
(Aripi de-argint atârnau)
Era unul.
Nici unul era.
(Apa rămase goală și ea.)
Sensul versurilor
Piesa descrie, într-un mod poetic și metaforic, dispariția treptată a ceva prețios, simbolizată prin tăierea copacilor. Sugerează o pierdere ireversibilă și un sentiment de goliciune lăsat în urmă.