Ochi negri,
O, doamnă din visu-mi,
În sandale de fildeș,
Pereche nu ai între dănțuitoare,
Nu-s glezne mai iuți.
Nu te-am aflat în corturi
Prin pestriț întuneric
Și nici la izvoare
Printre femei cu ulcioare
Brațele tale-lujeri sub coajă;
Chipul tău-râu de lumini.
Albi ca migdalele umerii tăi;
Crude, cojite, migdale.
Nu te păzesc eunuci;
Nici gratii de-aramă.
Peruzele-aurite și-argint la tine-n culcuș.
Înfășuratu-ți-ai negru veșmânt cu altițe de aur
O, Nathat-Ikanaie, „Trei-lângă-râu”.
Șipot prin trestii sânt mâinile tale asupră-mi;
Degetul, râu de răcoare.
Slugile tale-s albe ca prundul;
Alături ți-e cântecul lor!.
Pereche n-ai între dănțuitoare;
Nu-s glezne mai iuți.
Sensul versurilor
Piesa descrie o dansatoare exotică, idealizată, cu o frumusețe aparte și o prezență misterioasă. Este o celebrare a grației și a farmecului feminin, într-un cadru oriental.