Din zorii secolului se discută
dacă poezia este înăuntru sau afară.
La început a învins înăuntrul, apoi a contraatacat violent
afara şi după ani s-a ajuns la un forfait
ce nu va putea dura pentru că afara
e înarmată până-n dinţi.
(22 martie 1976)
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra dezbaterii continue privind natura și locul poeziei, oscilând între interioritate și exterioritate. Sugerează o luptă perpetuă pentru relevanță și putere, unde exteriorul pare să aibă un avantaj.