Grădinarul
se hrănește cu ciuperci de gunoi
excelente, după spusa lui,
au dispărut aricii,
dulcii, zburliții porculeți
din desișuri,
e-un anotimp intermediar,
printre băltoace treci, iar soarele
culoarea-și schimbă-n tot mai rare raze,
pare că aleargă uneori, că zăbovește
a lene sau că explodează chiar;
și timpul inimii e o părere,
viața s-ar putea coagula
și-ar spune într-o clipă ceea ce
îi trebuia mai mult spre-a se ceda
pe sine unui vicar al său.
Se-ntâmplă așa la toate trecerile
din calendar, și nimeni nu-și dă seama.
Sensul versurilor
The poem reflects on the transient nature of life and the changing seasons. It uses imagery of nature to explore themes of time, mortality, and the unnoticed passing of significant moments.