Oh, cât am fost de păcătos
în viața asta de prisos.
Cât am iubit și cât am fost
în dragostea mea fără rost.
Cu bani puțini și generos
Cu cel bogat și cârpănos.
Dând bob de bob un plâns frumos
mici perle porcului sârmos.
Acum te-apleacă, și de jos
culege-ți trupul os de os.
și du-te-n codrul neguros
și fă-ți prieten un bot-gros.
sau du-te-n vântul mânios
și plângi încet sau furios.
că totul este de prisos.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund și sentimentul de inutilitate. Naratorul reflectă asupra greșelilor din trecut și asupra unei vieți trăite în zadar, ajungând la concluzia că totul este de prisos.