Trăia într-un castel, pe Rin,
Un cavaler ce din capriciu,
Gustând bobițe din ciorchin,
Tăia șopârlele cu briciul
Și-apoi le prepara în sos
De leuştean și portocale
Și preasupușilor, voios,
Le da în de-alabastru oale.
Refren: Copilă dulce, râma trece
Drugii de rouă se topesc
Un fluture cu burta rece
Plutește-n ceaiul chinezesc.
Și azi așa și mâine-așa
Până ce-o slujnică fecioară
Rămase din mâncare grea
Și se aruncă în scoc la moară.
Iar castelanul nostru-amar
Visă de-atunci întreaga-i viață
Șopârle cu sâni albi și mari
Strângând copile dulci în brață.
Sensul versurilor
Un cavaler excentric trăiește într-o lume a lui, unde comportamentele bizare și gusturile culinare neobișnuite duc la o tragedie. Poemul explorează teme ale izolării, obsesiei și consecințelor neașteptate ale acțiunilor individuale.