E o după-amiază minunată.
În ea e cuprinsă viața noastră.
Stăm față în față,
la palavrăgeală.
Modest și bun sunt,
ca pasărea peste lume
plutind. Tu ești opacă,
ca aerul, ce pur e,
ca apa proaspătă din urcior,
prin care sclipește soarele.
Mie tare sete
și tu nu mă refuzi, stând în brațele mele.
Sensul versurilor
Piesa descrie un moment intim și contemplativ petrecut într-o după-amiază liniștită. Vorbitorul își exprimă admirația pentru partener, comparând-o cu elemente pure din natură, într-o atmosferă de modestie și apropiere.