E atât de rece!
Ploaia, cât cuprinde,
Vine să înece
Zările murinde.
Vântul se pornește
Ca la o comandă;
Nori ce prăbușește,
Par, pe cer, ghirlandă.
Peste-o zi ce trece,
Seara ce-o să vie,
Crede că mă-ntrece
În melancolie.
Plouă englezește,
Plouă ca-ntr-o toamnă
Care își dorește
Nori, cu tot ce-nseamnă.
E atât de rece!
Vântul se pornește …
Peste-o zi ce trece,
Plouă englezește.
Daniel Vișan-Dimitriu
(27 feb. 2020, Vol. “Cântecul visurilor”)
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare melancolică indusă de ploaia de seară. Natura este personificată, iar sentimentele de melancolie sunt accentuate de atmosfera rece și întunecată.