De-ai ști, iubita mea, ce tare plouă,
și cum se ceartă norii-acolo, sus,
ai face, ca și mine, tot ce nouă
ne place: s-o privim. Nimic în plus!.
Am sta, la adăpostul casei noastre
și-am urmări cum stropii se iubesc,
în ropote și-mbrățișări măiastre,
cu florile ce par că le zâmbesc.
Mi-aș răsfăța privirile cu tine,
și te-aș apropia de pieptul meu
să-ți simt sărutul buzelor divine
și să ne pierdem într-un curcubeu.
Să știi, iubita mea, când plouă tare,
Eu am, în suflet, raza mea de soare.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Din vol.”Chipul iubirii”)
Sensul versurilor
Piesa descrie un moment intim și romantic petrecut alături de persoana iubită în timpul unei ploi. Ploaia devine un pretext pentru apropiere și contemplare, iar iubirea este văzută ca o rază de soare în suflet.