Daniel Vişan-Dimitriu – Dansând cu Noaptea

Eu, dansând cu noaptea, iată ce-am visat
Când, răpus de ziuă, trupul mi-am întins
Întru-a sa odihnă, pe deplin convins
Că va fi o vreme-n somn abandonat.

Îmi purtam un sine înspre necuprins,
Renunțând la corpul încă agitat
Ce-și zbătea odihna-n vis neașteptat,
Cu o noapte care-n ceruri s-a aprins.
M-a cuprins în brațe tandru, ca și când
Mi-ar fi fost iubită și mi-ar fi promis

Dansuri cum, în visuri, n-au mai fost nicicând.
Și-am dansat cu noaptea sub un cer deschis
Lumii însorite-n care, cu un gând,
Să pornesc, în mine, dansul dintr-un vis.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Din vol.”Cântecul visurilor”)

Sensul versurilor

Piesa explorează tema visului și a evadării în lumea nopții. Naratorul dansează cu noaptea într-un vis, găsind consolare și promisiunea unor experiențe unice, dorind să aducă această magie în viața de zi cu zi.

Lasă un comentariu