Sângele e desigur lumină
cum decade în geometrii.
Umbră a Semnului Yang, lung exod
– plexuri vii, din zăpada
din însăși Afara visării de lumi –
viața Baal te născu tu născând-o
dar dacă Timpul e Narcis
dacă realul e visul ce ne bănuie, Tu
ești
și nu ești
asfixiante ferești
peisaje cu oameni în gură
ploi de sânge între cruce și ură.
Sensul versurilor
Piesa explorează teme profunde legate de existență, moarte și percepția realității. Folosește imagini puternice și simbolism complex pentru a transmite un sentiment de disconfort și introspecție asupra naturii umane și a condiției umane.