Costel Zăgan – Odă Privighetorii

Azi privighetoarea și-a început concertul
la ora 20 și 30. Am adăpat florile și ceva
ca un vuiet al tăcerii m-a încremenit. Din
toate părțile a izbucnit parcă un fel de me
lodie a sferelor cerești.
Eu și celălalt scaun
gol
am încremenit de emoție.
Parcă
Duhul Sfânt
cobora
pe
pământ.
Și-au început
să mă doară
coardele vocale.
5 minute
au trecut
ca
o
eternitate.
Ecoul privighetorii
reverberează
în
trupul moleșit de cântec.
O lumină adâncă-i gata
să se-nalțe
din
pieptul
meu.

Sensul versurilor

Piesa descrie o experiență profundă și emoționantă trăită în timpul ascultării cântecului unei privighetori. Natura devine un portal spre spiritualitate, iar emoțiile copleșitoare sunt exprimate prin imagini poetice.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu