Poeta Emanuela
Stă pe gânduri
Ca o statuie greacă
La marginea infinitului,
E ca zarea cerului fără sfârșit!
Neînțelesul
I se va citi pe față
Pe buze cuvincioase
Are graiul dulce
În poezia dăruită.
Sensul versurilor
Piesa descrie o poetă contemplativă, pierdută în gânduri profunde la marginea a ceva nemărginit. Ea este prezentată ca o figură enigmatică, ale cărei emoții și gânduri se reflectă în poezia pe care o dăruiește.