Fulgii negri de zăpadă
pe întinsuri reci și sumbre
răscolesc trecute umbre
pe-a istoriei arcadă.
Mulți trecut-au în tăcere
pe sub bolțile-arcuite
de istorii drămuite
și păzite de-acere.
Mulți poeți se perindară
pe întinsuri sumbre, reci,
toți, sumerieni și greci
lăsând urma legendară.
Apollo-și întinse lira
binecuvântând poeții
artele și interpreții
binecuvântând satira.
An de an, vremea meschină
a sfărmat de mult arcada
străjuită de Monada
Res extensa în ruină.
Epigonii vin călare
pe un Pegas înhămat
cu prezentul vătămat
de orgolii-nșelătoare.
O, sărman poet, deznoadă
dacă poți țesuturi sumbre
din ruinele de umbre
viscolite de zăpadă.
Viitorul e-un resort
ce aruncă timpul mort
în vâltoarea-nșelătoare
unei vieți întâmplătoare.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a declinului civilizațiilor, evidențiind contrastele dintre măreția trecutului și prezentul afectat de orgolii. Poetul este îndemnat să găsească sens în ruinele trecutului, în timp ce viitorul rămâne incert.
